Descoperirea de țesuturi moi în oase de dinozaur

Fragmente demineralizate de țesut din cavitatea măduvei femurului T. rex

Şi ce dacă unii nu au crezut? Necredinţa lor va face credinţa lui Dumnezeu fără efect? Nicidecum! Ci Dumnezeu să fie adevărat şi fiecare om mincinos; aşa cum este scris: Ca să poţi fi declarat drept în cuvintele tale şi să învingi când eşti judecat. (Romani 3:3-4).

În anul 2005 Mary H. Schweitzer, paleontolog în cadrul Universității de Stat North Carolina, a publicat rezultatele unei descopriri neașteptate: existența unor țesuturi moi în interiorul unor oase de dinozaur (Tyrannosaurus Rex). Mediul științific s-a confruntat din acel moment cu o provocare foarte serioasă a paradigmelor pe care acesta este clădit. Pe de o parte, paleontologia susține faptul că rămășițele de dinozauri care au rămas până în ziua de astăzi reprezintă oasele fosilizate ale diverselor specii ale acestora, specii care au dispărut în urmă cu 65 de milioane de ani. Pe de altă parte, faptul că moleculele organice este imposibil să reziste mai mult de 10000 de ani a constituit dintotdeauna un adevăr științific incontestabil.

Pusă în fața unui asfel de paradox, lumea așa-zis științifică nu a făcut altceva decât să-și dovedească ipocrizia pe care o manifestă în lupta ei împotriva autorității Creatorului. În loc să accepte mărturia simplă și clară a Bibliei că balaurii / dragonii (redenumiți în anul 1841 drept „dinozauri”), nu sunt niște făpturi mitologice, ci animale reale care au trăit împreună cu omul de-a lungul istoriei sale de câteva mii de ani, oamenii de știință au preferat să reinventeze chimia cu procesele ei de fosilizare, ca să poată în schimb să-și păstreze milioanele de ani prin care încearcă ei să explice lungile procese evolutive.

Problema evoluționiștilor nu s-a oprit însă aici. La ceva vreme după acestă descoperire inopinată, un cercetător s-a pus pe treabă și a găsit, de asemenea, țesuturi moi la un Triceratops. Dacă țesutul găsit din întâmplare de Mary Schweitzer s-a conservat într-un femur, cel depistat de Mark Armitage se afla în interiorul cornului dinozaurului din specia pe care el și-a întreprins cercetarea științifică. Rezultatul publicării dovezilor acestei noi descoperiri nu a fost, desigur, întoarcerea lumii științifice la mărturia cea sigură a Scripturii. Dimpotrivă, Mark Armitage a fost concediat de la Universitatea de Stat din California pentru care el lucra.